despre-libertate.MyForum.ro

claudiutk · Administrator Data inscrierii: 19/Mar/2010 Mesaje: 6

Libertatea pozitivă este un concept cu un înţeles mai abstract. Stricto senso, "ea derivă din dorinţa fiecărui individ de a fi propriul stăpân". Este rezultatul egoismului spiritului uman care vrea să-si satisfacă propriul interes, fără a fi împiedicat de ceva sau cineva în acest sens. Desfătarea de a te simţi împlinit stăpân în ceea ce priveşte propria-ti persoană, de a nu fi sclavul dorinţelor nimănui, de a lua decizii numai în funcţie de propriile dorinţe si nevoi, cam acesta ar fi idealul oricărui adept al libertăţii totale.
Evident că acest concept este mult mai apropiat de concepţia scolii clasice despre libertate. Smith ne spune că individul nu recurge la schimb pentru că este forţat sau din considerente morale ci pentru a-si satisface propriile nevoi. El ajută la actul economic pentru că aşa a decis în mod lăsat si benevol si nu pentru că cineva l-ar fi obligat să facă acest lucru. Aparent întâmplător, el satisface si un interes al societăţii, lipsit de ca o forţă exterioară să impună acest lucru. Omul doreşte să aibă conştiinţa statutului său de "fiinţă ce gândeşte, vrea si acţionează si care îşi asumă responsabilitatea propriilor alegeri, putând să le justifice pe baza propriilor concepţii si finalităţi".
Dacă aceste alegeri sunt bune sau rele pentru propria persoană, aceasta nu poate decide decât el însuşi, nimeni nu are dreptul să intervină brutal în viata individului pentru a o comanda, programa si dirija. Fiecare este îndreptăţit să acţioneze asupra propriei persoane aşa cum doreşte si cum îi dictează conştiinţa, nevoile, capriciile sau hazardul. Atâta timp cât acţiunile sale nu prejudiciază alţi membri ai societăţii, normele nu pot fi impuse.
În cazul în care anumite fapte sau acţiuni săvârşite de către persoane responsabile nu aduc neajunsuri decât celor care le-au săvârşit, atunci nu poate fi apelată drept contraargument decât "îndatorirea înspre noi înşine". Se poate vorbi despre autorespect si autoevaluare, acestea însă nu sunt obligatorii din punct de vedere social, politic, economic, intervenţia societăţii pentru a-l asigură pe individ pe calea cea bună nefiind îndreptăţită în acest caz. Societatea poate să se dezică de consecinţele acţiunii respectivului, să-si deroge orice fel de responsabilitate, să-l izoleze si să-l evite, prevenindu-i totodată pe cei neavizati de comportamentul nociv al semenului lor. Asupra individului în cauză nu trebuie să se intervină coercitiv ci doar pedagogic, atrăgându-i-se atenţia asupra efectelor negative.
Kant spunea undeva că "nimeni nu mă poate sili să fiu fericit în felul său". Ca fiinţă raţională, am propriul meu sistem de valori în perimetrul căruia acţionez, propriile standarde pe care vreau să le depăşesc, propriile obiective si idealuri pe care încerc să le ating. Nu pot accepta să renunţ la ele pentru că aşa îmi cere societatea. Mă manifest aşa cum îmi sugerează propria conştiinţă si nu o forţă exterioară. Nu sunt o rotiţă într-un angrenaj, obligată să facă anumite mişcări, altfel riscând a fi înlocuită. Libertatea individuală pozitivă nu poate fi confundată cu libertatea întregului angrenaj. De fapt, aici se nasc cele mai numeroase conflicte între cele două aspecte ale conceptului de libertate, libertate negativă si libertate pozitivă, pentru că anumite decizii aparţinând în mod tradiţional sferei libertăţii constructive pot să aibă efecte negative asupra celorlalţi. Pentru a fi mai explicito, oferim exemplul unui manager al unei firme, destul de bun profesionist si în consecinţă extrem de valoros, care într-un clipă critic pentru propria persoană ia decizia de a se retrage din funcţie. Acest lucru, aşa cum experienţa ne-o arată, va avea în mod indirect repercusiuni si asupra acţionarilor firmei respective, ale căror acţiuni la bursă vor cunoaşte o scădere bruscă, situaţia fiind percepută pe piaţă ca una de instabilitate. Acţionarii se vor simţi frustraţi si îndreptăţiţi să ceară socoteală consiliului de administraţie si managerului în cauză, cerându-i acestuia din urmă să revină asupra hotărârii.
Iată aşadar o întâmplare care duce la apariţia unor evidente contradicţii si la interferente între cele două nivele ale libertăţii. Si iată cum: situaţia demisiei este bineînţeles reglementată de legislaţie, este prevăzută în statutul societăţii, aceasta însă nu poate împiedica apariţia unor neajunsuri atât în ceea ce priveşte libertatea pozitivă, cât si în relaţiile cu alţi membri ai societăţii, lezându-le interesele.
Evident că totul se petrece într-un cadru legal prestabilit, construit în acest sens. Pentru a-si proteja investiţiile, acţionarii fac apel la diverse metode de factură materială, psihologică, morală pentru a reuşi să revoce decizia managerului. Sunt îndreptăţiţi ei să acţioneze în acest mod, urmărindu-si propriile interese? În deplină logică liberală, răspunsul ar fi pozitiv. Conflictul nu se naşte aici. La acest grad totul este clar, toţi cei implicaţi, atât timp cât respectă regulile, au dreptul la propria opinie. Acţionarii au dreptul să ia decizii în ceea ce priveşte buna desfăşurare a activităţii societăţii si cum acţiunea în cauză este de natură să creeze probleme, pot să întreprindă indiferent ce acţiune legală pentru a-l determina pe respectivul manager să revină asupra propriei hotărâri. Însă în planul deciziei acestuia apare conflictul. Interesul neîntârziat îi cere să demisioneze. Totuşi, în spiritul ideii de libertate, trebuie să tină cont si de interesele celorlalţi. Dacă demisia sa nu ar duce la scăderea valorii acţiunilor la bursă, totul ar fi în regulă. Dar aşa cum stau lucrurile, în mecanismul luării deciziei se naşte un conflict între latura pozitivă si latura negativă.
Pentru a atinge libertatea pozitivă, trebuie să demisioneze, aşa a dedus raţional că este cel mai bine pentru persoana sa. Conform conceptului teoretic definit de Berlin, dacă nu ar proceda astfel, libertatea sa ar fi aservită ideii generale de bunăstare. Cele mai grave concesii în ceea ce priveşte valorile liberalismului sunt făcute tocmai deținând ca lait motiv bunăstarea colectivă. Insă dacă demisionează, va leza interesul în slujba căruia s-a angajat. Libertatea negativă, adică aceea de a nu atenta a libertatea semenilor prin acţiunile proprii, va fi si ea încălcată.
In concluzie, linia de demarcaţie între cele două modele de libertate, dacă există, atunci este foarte fragilă, existând cazuri în care una este negată sau anihilată de cealaltă. Găsirea acestei linii a preocupat multe minţi. Filozofi de seama lui Rousseau, Kant, Fische sau gânditori si creatori de teorie economică cum ar fi Adam Smith, David Ricardo, J.S. Mill, Fr. von Hayek , L. von Mises sau M. Friedman, pentru a menţiona doar câţiva din lunga listă ce ar putea fi enumerată în acest sens, s-au simţit derutaţi când si-au pus o asemenea problemă. A trăi deschis reprezintă a te supune raţiunii proprii. Dar, dacă sunt raţional, atunci trebuie să admit că si ceilalţi vor dori să trăiască mai târziu propria voinţă. Ceea ce-mi doresc eu poate constitui obiectul dorinţei oricui. Frontiera între dorinţele mele si cele ale semenilor trebuie trasată. Raţiunea în numele căreia trăiesc îmi impune acest lucru. Cum este posibil să trasez această graniţă fără a-mi încălca propriile valori? Răspunsul este nespus de rudimentar si nu poate veni decât din direcţie liberală: făcând apel la raţiune. "Un stat raţional (adică liber) este acel stat care va fi guvernat de legi cu care oamenii raţionali ar fi, în mod nesilit, de acord, pe care ei înşişi le-ar promulga dacă ar fi întrebaţi ce anume doresc".
Transpusă la indice economic, această raţiune n-o are decât piaţa liberă. Prin mecanismele sale bine stabilite, într-un cadru liber concurenţial în care preţul să reflecte identic situaţia existentă la un ocazie dat, piaţa este cea mai elocventă exemplificare a raţionalităţii. Se ştie exact care sunt regulile, modul de reacţie al fiecăruia poate fi prevăzut, principiile după care se acţionează sunt aceleaşi pentru toţi: principiul hedonistic si interesul individual. Nimic mai necomplicat si concomitent nimic mai eficient, totul desfăşurându-se conform principiilor declarate ale liberalismului.

uahanamiti · Trimis: 15/07/2012 06:21 Titlul subiectului:

You are simply awesome

animalplanet2 · Trimis: 02/08/2012 21:26 Titlul subiectului:

I am glad to learn something new! In general, a positive attitude to all the people who do not stand still, and learn something new.

misanchik · Trimis: 03/08/2012 04:24 Titlul subiectului:

Information is impressive! But I will say so in my view is slightly different, but what I will not tell you)))